Gravura în tiparul armenesc – K. H. Zambaccian

La 62 de ani dela marea descoperire a lui Gutemberg, Armenii au avut prima lor tipografie şi cele cinci cărţi tipărite de către „Păcătosul” Hagop în Veneţia sunt considerate ca începuturile tiparului armenesc (1512).

Din cărţile ce ne-au rămas se constată că tot la Veneţia tipăreşte Scribul Abgar două cărţi (1566), înainte de plecarea sa la Constantinopole în 1567.

Se înfiinţează mai târziu tipografii armeneşti şi la Roma (1584), la Pavia (1539), la Padova (1590), la Lwow (1616), la Livorno (1643), la Amsterdam (1660) etc.

* * *

Cea mai mare parte din tipărituri sunt cărţi religioase, ilustrate cu teme biblice, gravate de artişti armeni, dintre cari cei formaţi şi inspiraţi la arta occidentală nu ne prezintă nimic excepţional şi interesant, pe când meşterii din Orient care au păstrat inspiraţia şi imaginaţia proprie, dau opere de reală valoare păstrând ingeniositatea primitivă a formelor, savoarea naivă a motivelor şi parfumul arhaic al sentimentelor, deşi o ştiinţă, un stil şi un caracter nu lipsesc acestor meşteri rămaşi la arta originală a neamului lor.

Sentimentului adânc religios de pe vremuri nu i se putea opune o artă independentă cu rădăcini profane, care să turbure prin fantezia creatoare, spiritul de pietate şi de reculegere necesar cititorului pios.

Deaceia dacă în arta profană artiştii armeni se întreceau în varietatea şi fantezia motivelor, în bogăţia şi ingeniozitatea decorativă, în suavitatea armoniilor de coloare, în somptuozita tea şi sonoritatea strălucitoare a ansamblului, în schimb în ilustraţia cărţilor bisericeşti, artiştii şi-au impus austeritatea pioasă.

Artiştii gravori pe lemn au utilizat într’o măsură oarecare elementele ornamentale din vechile manuscrise armeneşti, iar în cărţile tipărite la Constantinopole găsim câte odată litere ingenioase: compoziţiuni din care se desprind figuri de animale şi păsări de tot felul. E o amintire din timpurile de altădată, inspiraţiune din vechi manuscrise, în care literile erau reprezen­tate cu chipuri de vieţuitoare.

Această artă se concentrează la Constantinopole. Până în zilele noastre artiştii armeni de tot felul, arhitecţi, sculptori, meş­teri cizelori, argintari, ţesători de ştofe, bijutieri etc, se consa­crau la Constantinopole, împodobind capitala Sultanilor cu palate moscheie, obiecte de artă, etc.

Arhitecţi din familia Balian (Krikor, Garabet, Nicohos, Sarkis, Hagop, Dicran) au lucrat generaţii de-a rândul în solda curţii imperiale fără a pomeni pe celebrul Sinan care era armean de origină, trecut la mohamedanism, ca să poată crea mai liber şi primi favoarea imperială; Palatele din Beylerbey, Dolma Bakge, Ceragan, moscheile din Nur-Osmanie, Ortakioi şi Yldiz etc. sunt aproape toate opera arhitecţilor şiartişilor armeni.

* * *

Revenind la gravura în tipăriturile armeneşti, nu găsim un material suficient şi exemplare importante în Biblioteca Centrală Armeană din curtea bisericii din Bucureşti; totuşi din câteva tipărituri se poate desprinde caracterul şi spiritul în care au fost lucrate gravurile din Constantinopole (cea mai veche ce o avem la îndemână datând din 1706) faţă de cele din Veneţia (ediţii începând din 1686) unde arta occidentală i-a contopit.

O gravură reprezentând pe Dumnezeu care adresează din cer către Adam şi Eva cuvintele tipărite în limba armeană: „Creşteţi şi vă înmulţiţi0 e tipărită la Veneţia în 1686. („Interpretarea Psalmilor”). Artistul e preocupat de un sentiment pri­mitiv; în compoziţia gravurei Soarele văzut la orizont e desenat naiv ca într’o lucrare de copil, arhitectura caselor şi a turnului foarte sumar văzute; însă mâna meşterului se trădează din figurile reprezentând pe Dumnezeu, pe Adam şi Eva, care sunt desenate abil şi denotă posesiunea unei arte academice apusene.

Pe când într’o altă gravură „Adam şi Eva stând lângă pomul pe care se urcă încolăcit şarpele”, gravură tipărită la Constantinopole în 1793, artistul păstrează originalitate în inspiraţie, stil şi expresie, gravura fiind de cea mai ingenioasă invenţie compoziţională, viziunea şi technica rămânând în cea mai perfectă concordanţă; exemplarul e caracteristic şi din cele mai interesante.

Într’o altă ilustraţie gravată tot la Constantinopole reprezentând isgonirea din Paradis, influenţele apusene sunt vădite şi lucrarea nu prezintă vre’un interes mai deosebit.

O gravură tipărită la Constantinopole în 1715 („Tipic”) repre­zentând pe Dumnezeu Tatăl, pe Fiul şi pe Sf. Duh e echilibrat com­pusă, ca pentru sentimentul de unitate a Sfintei Treimi, expresiunea feţelor păstrează caracterul primitiv al operelor medie­vale. Idem şi gravura din 1706 reprezentând pe Sft. Grigore Luminătorul.

O foarte frumoasă, expresivă şi caracteristică gravură e tipărită la Constantinopole în 1819 (Cartea Orelor): Un sfânt mo­nah cu evanghelia în mână, — lucrare de un arhaism pătrunzător.

O altă gravură tipărită tot în această carte din 1819 are un admirabil chenar decorat cu palmete şi flori: pare un desen destinat pentru gravură în argint, cu care se împodobeau căr­ţile sfinte.

În sfârşit gravurile tipărite la Veneţia : Sf. Mesrob predicând (.Gramatică”, 1770), scena biblică „David şi Samuel” (1786/ „Psalmii”), “Sf. Ioan” (1789) aparţin direct artei occidentale fiind gravate de meşteri, formaţi la şcoalele Veneţiene.

Gravura din cartea tipărită la Smirna („Liturghia”, 1761) denotă frumoasele însuşiri ale ilustratorului; calitatea şi senti­mentul desenului reprezentând pe Christ răstignit, sunt plastice şi de o notă mai modernă, în schimb în elementul decorativ, cum ar fi viţa de vie, încărcată cu rod ce se înalţă împrejurul crucii mântuitorului, artistul păstrează nota frumoasei arte de altă dată.

În biblioteca Mănăstirii Sf. Lazăr din Veneţia, în mănăstirile din Caucaz, la Calcutta şi în alte vechi centre de cultură arme­neşti există tipărituri şi manuscrise armeneşti, în cercetarea că­rora artiştii ar găsi o sursă bogată pentru împrospătarea viziunii lor, în folosul artei decorative moderne care reclamă o simpli­ficare, expresie şi puritate.

K. H. Zambaccian

Advertisements

~ by arevahar on September 4, 2008.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: