PARTEA I (sec. X-XIII) 967. S’a găsit o inscripţiune în armeneşte la Cetatea-Albă purtând această dată. „Găsim cele dintâi biserici armene în ţările române la Cetatea Albă, care a fost întâia etapă pe drumul pribegiei lor din Asia, prin Crimeea, spre Polonia. Arolo am găsit pietre cu inscripţii armeneşti cu data de 416 era armeană, … More Cronica Armenilor din ţările române – H. Dj. Siruni
Astfel se descrie în Scriptură, locul paradisului: „Şi Dumnezeu planta grădină în Eden despre resărit, şi în aceasta pase el omul pe care l’a făcut… Şi fluviu eşia din Eden ca să adape grădina, şi de acolo se despârţia în patru râuri. Numele unuia — Pison: acela e care înconjură tot peisajul Havila, unde este … More Armenia în Sfânta Scriptură – Dr. Sahag Gokian
În ce priveşte Armenia, Armenii au de secole întregi deosebite patrii. Aşa încât nu vă veţi mira dacă, pe largă patria cea mai interesantă pentru dânşii şi pentru noi, Armenia cea veche, — se va vorbi şi de alte patrii, în care Armenii au fost purtaţi de soartă de-a lungul istoriei lor.
E foarte natural ca în jurul vieţii şi operei unui om care a umplut toată poezia româneasca, cu strălucirea spiritului său, să se creeze o întreagă literatură, şi era foarte firesc ca să devie obiecte de dispută, toate etapele vieţii sale, şi’n deosebi origina sa, despre care s’au emis atâtea păreri de câteva decenii încoace. … More Despre origina lui Mihail Eminescu – Arşavir Acterian
„Colonia armeană din Capitală a comemorat Duminică seara?., la orele 9, în sala Fundaţiei „Dalles” şi într’un cadru solemn, pe marele compozitor şi promotor al renaşterii armene, Komitas”. „D. S. Khoren. în cuvântul de deschidere, a schiţat personalitatea şi opera marelui compozitor.
În ultimul secol, literatura armeană modernă s’a desvoltat în două ramuri: literatura armeană apuseană, în Turcia şi în coloniile armeneşti, având ca centre Constantinopolul, Smyrna, Veneţia, Parisul şi literatura armeană răsăriteană, la Armenii din Rusia, având ca centre importante Tiflisul, Baku şi Moscova.
Într’o modestă încercare de contribuţie la lămurirea trecutului românesc prin izvoarele armeneşti, mi-am permis a cerceta tot ce este necunoscut în autorii armeni, manuscrise şi inscripţiuni armeneşti, etc.
În timpurile de altă dată însă şi până în pragul secolului al XIX-lea, existau artişti de mare talent care gravau pe lemn compoziţii religioase, într’un stil sobru şi foarte original, pe care apoi le imprimau pe ţesături, atingând o măestrie în această artă, ajunsă în faimă atât pentru varietatea şi ingeniozitatea motivelor, cât şi pentru … More Culorile naturale în arta armeană(?) – K. H. Zambaccian
1. — Cum e tatăl, aşa şi fiul Un tată avea un fiu. Fiul începu să făptuiască mici furturi: fructe, legume şi altele. Tatăl nu-şi sfătuia fiul, se îndelednicia şi el cu furtul şi primea cu bucurie şi gusta lucrurile aduse de el.
Pentru noi, subiectul ei, care este luat din martirologul creştinismului, prezintă o deosebită însemnătate, deoarece Poliect este armean de origină.
Punct de vedere 